Hantavirusul este un virus transmis de rozătoare, care poate provoca infecții la om. Infecția cu hantavirus este o zoonoză, adică o boală care se transmite de la animale la oameni, în principal prin contactul cu excrețiile rozătoarelor infectate, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Conform clarificărilor oficiale recente, riscul pentru populația generală este considerat scăzut. Cu toate acestea, în mediul agricol, unde activitatea zilnică presupune contact cu spații închise, furaje și zone frecventate de rozătoare, expunerea poate fi mai mare decât în alte domenii. 

Ce este hantavirusul și cum se manifestă

Hantavirusurile circulă în mod natural în rândul populațiilor de rozătoare, fără să le provoace simptome vizibile.
La om, pot determina două forme principale de boală:

• febra hemoragică cu sindrom renal, întâlnită mai des în Europa 
• sindromul pulmonar cu hantavirus, mai rar, dar cu evoluție severă.

Un aspect important, confirmat de autorități, este că în Europa transmiterea de la om la om nu este caracteristică. Asta înseamnă că infecția apare aproape exclusiv prin contact cu mediul contaminat.

Primele simptome apar, de regulă, după 1–4 săptămâni de la expunere și pot include febră, dureri musculare, oboseală și dureri de cap. În unele cazuri, evoluția poate duce la afectare renală sau respiratorie, motiv pentru care orice suspiciune trebuie discutată cu medicul.

De unde apare riscul în fermele de lapte

În ferme, sursa infecției este reprezentată de rozătoarele sălbatice – în special șoarecii și șobolanii. Acestea elimină virusul prin:

• urină 
• fecale 
• salivă 

Magaziile de furaje, grajdurile și spațiile de depozitare sunt locuri în care aceste animale ajung ușor, mai ales dacă găsesc hrană și adăpost. Virusul poate rămâne activ o perioadă în mediul înconjurător, în special în spații închise, unde praful se poate încărca cu particule contaminate.

Cum se produce transmiterea, în practică

Transmiterea la om are loc cel mai frecvent prin inhalare. Nu este nevoie de contact direct cu rozătoarea, iar multe situații obișnuite din fermă pot favoriza expunerea.

De exemplu:

• curățarea unui grajd după o perioadă mai lungă fără igienizare 
• măturarea sau manipularea paielor și a furajelor 
• lucrul în încăperi închise, slab ventilate 

Mai rar, infecția poate apărea prin:

• atingerea suprafețelor contaminate și ducerea mâinii la față 
• mușcături de rozătoare 

Acest mod de transmitere arată, așadar, de ce igienizarea corectă în ferme - și nu numai - este atât de importantă.

Situații care cresc riscul de expunere

În activitatea zilnică, există câteva contexte în care riscul devine mai mare, mai ales dacă nu sunt respectate reguli simple:

• curățarea spațiilor fără umezirea prealabilă a suprafețelor 
• depozitarea furajelor în locuri neprotejate 
• lipsa unui control constant al rozătoarelor 
• acumularea de resturi sau materiale care pot deveni adăpost 

Sezonul rece și începutul primăverii sunt perioade în care rozătoarele intră mai des în spații închise, inclusiv în ferme.

Cum reduci riscul în fermă

Prevenția nu presupune măsuri complicate, dar trebuie aplicată constant. În primul rând, controlul rozătoarelor este esențial. Asta înseamnă depozitarea corectă a furajelor, eliminarea resturilor și verificarea periodică a spațiilor.

La fel de important este modul în care se face curățenia. În locul măturării uscate, care ridică praf, este recomandată umezirea suprafețelor înainte de igienizare. Aerisirea încăperilor înainte de intrare reduce, de asemenea, riscul de inhalare a particulelor contaminate.

Protecția personală nu trebuie ignorată. În spațiile închise sau prăfuite, utilizarea mănușilor și a măștilor este o măsură simplă, dar utilă. Iar spălarea mâinilor după fiecare activitate rămâne una dintre cele mai importante reguli.

Recomandări utile pentru activitatea zilnică

În fermele de lapte, prevenția ține în mare parte de organizare. Câteva obiceiuri simple pot reduce semnificativ riscul:

• verificarea periodică a magazinelor de furaje 
• intervenția rapidă atunci când apar urme de rozătoare 
• menținerea curățeniei în zona de muls 
• evitarea depozitării necontrolate a materialelor 

Este important ca toți cei care lucrează în fermă să știe cum să curețe corect spațiile și să evite ridicarea prafului în zonele suspecte.

Echipamente care ajută la menținerea curățeniei în fermă

Așadar, infecțiile cu hantavirus sunt rare, iar riscul pentru populație este redus. Pentru fermieri, expunerea există, dar poate fi ținută sub control prin măsuri simple și consecvente.

În fermă, curățenia trebuie să se facă zilnic, iar uneltele potrivite simplifică procesele. Echipamentele de bază pentru igienizare – cum ar fi un plug raclor pentru curățarea grajdului sau pulverizatoarele pentru spălare ori accesoriile dedicate curățeniei și igienizării – ajută la o curățare temeinică.

Din gama disponibilă pe FrigoFarm.ro, fermierii pot alege echipamente și unelte care fac curățenia mai rapidă și care sunt gândite pentru utilizare frecventă în grajd.

Sursa foto: unsplash.com