România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană (UE). Cu toate acestea, doar o treime din această cantitate ajunge în procesarea industrială, țara noastră fiind pe locul 17 la colectare, potrivit unui studiu al Consiliului Concurenței din iunie 2026.

Această diferență între producție și procesare arată o problemă structurală: resursele existente nu sunt valorificate pe deplin, iar o parte importantă din laptele produs în ferme nu ajunge în circuitul industrial.

Structura fermelor: multe exploatații mici, productivitate scăzută

România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte din UE, dar aproape 58% din totalul fermelor de lapte. Majoritatea sunt exploatații mici: circa 75% dintre ferme au sub 5 capete de vaci de lapte. Această structură fragmentată se reflectă direct în producție. Randamentul mediu este de aproximativ 3.580 kg lapte/vacă, mult sub media europeană de 8.450 kg.

Nivelul redus al producției pe animal duce la costuri unitare de producție mai mari pentru fermieri și la dificultăți în menținerea unor volume constante de livrare.

Colectare insuficientă și dependență de importuri

Deși procesatorii se aprovizionează în principal de la fermele locale, cantitatea colectată nu acoperă necesarul industriei.

În ultimii ani, volumele colectate au crescut până în 2024, dar au scăzut în 2025, iar acest dezechilibru a determinat creșterea importurilor. Procesatorii recurg la lapte din alte țări pentru a acoperi cererea și pentru a putea livra o gamă variată de produse lactate.

În același timp, studiul arată că prețul laptelui crește pe tot lanțul, de la fermă până la raft, pe măsură ce se adaugă costuri și marje comerciale.

Prețul laptelui crud de la poarta fermei a avut o evoluție ascendentă. În perioada 2018-2024, prețul mediu al laptelui crud a crescut de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru (aproximativ 71%), pe fondul majorării costurilor de producție, pe fondul inflației, efectelor generate de pandemia COVID-19, precum și ca urmare a războiului din Ucraina.

În aceeași perioadă, prețul de vânzare al procesatorilor către retaileri s-a majorat cu aproape 59%, în timp ce prețul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime a crescut cu aproximativ 56%. Evoluția prețului la raft a fost similară ritmului general de creștere a prețurilor din economie: inflația generală cumulată a fost de 55,39% în aceeași perioadă.

Puterea de negociere, o problemă pentru fermele mici

Fragmentarea fermelor influențează direct relația cu procesatorii. Exploatațiile mici depind frecvent de un singur procesator sau centru de colectare, ceea ce limitează capacitatea de negociere.

În schimb, fermele mai mari pot livra cantități constante și au o poziție mai bună în negocieri. Din acest motiv, autoritatea recomandă asocierea fermierilor în cooperative sau alte forme organizate, pentru a putea livra volume mai mari și pentru a avea acces la investiții.

Investițiile în tehnologie și rolul procesării în fermă

O altă direcție evidențiată indirect de concluziile studiului este nevoia de modernizare a activității din ferme. Productivitatea scăzută și dificultatea integrării în lanțul industrial sunt legate și de nivelul redus de mecanizare și procesare.

Pentru fermierii care doresc să valorifice mai bine laptele produs, soluțiile de procesare în fermă – de la răcire și stocare până la transformarea în produse finite – pot contribui la creșterea veniturilor și la reducerea dependenței de intermediari. Echipamentele dedicate procesării laptelui permit gestionarea mai bună a producției și adaptarea la cerințele pieței, mai ales în perioadele cu variații sezoniere.

Acestea sunt doar câteva dintre produsele cu ajutorul cărora fermierii pot să își valorifice mai bine laptele:

Tanc vertical de stocare lapte 5.000 – 30.000 litri – destinat păstrării laptelui în condiții controlate de temperatură, acest tip de tanc asigură menținerea calității până la livrare sau procesare. Capacitățile mari îl fac potrivit pentru ferme medii și mari sau pentru puncte de colectare, contribuind la organizarea mai bună a fluxului de producție.

Dozator de lapte – cu ajutorul dozatoarelor de lapte, fermierii și distribuitorii pot aduce gustul autentic al laptelui de fermă mai aproape de consumatori, prin vânzare directă. Aceste echipamente permit porționarea și livrarea igienică a laptelui crud, fiind utilizate frecvent în orașe sau în puncte de desfacere locale.

Separatoare de smântână – permit extragerea grăsimii din lapte, obținând smântână și lapte degresat. Sunt utile pentru diversificarea producției și pentru obținerea unor produse cu valoare mai mare, precum smântâna sau untul.

Forme pentru brânză – matrițe indispensabile pentru prepararea diferitelor tipuri de brânzeturi, acestea ajută la modelarea și scurgerea zerului, contribuind la obținerea unei texturi și forme uniforme a produsului finit.

Separator (putinei) pentru unt – echipament folosit pentru transformarea smântânii în unt, prin agitare controlată. Permite obținerea untului în fermă, cu control asupra calității și fără dependență de procesatori externi.

Vană de opărire caș – utilizată în procesul de fabricare a brânzeturilor, această vană permite opărirea și prelucrarea cașului în condiții controlate, fiind necesară pentru obținerea unor produse precum cașcavalul sau alte brânzeturi opărite.

Direcții de sprijin pentru fermieri

În urma analizei, autoritatea susține implementarea unor măsuri pentru protecția micilor fermieri, care includ scheme de sprijin pentru creșterea puterii de negociere, facilități de creditare subvenționate pentru a gestiona sezonalitatea, precum și prime pentru integrarea în circuitul industrial.

Sursa foto: magnific.com